23/10/2008
Posted in moi, Raluka tagged amintiri, copaci, copilarie, flori, fluturi, iarba, leagan, lemne, mi-e dor, oras, porumbei, Raluka, stele, Tulcea, vara la 7:38 pm de Raluca
Mi-e dor de multe.
Mi-e dor de vara.
Mi-e dor sa simt cum razele soarelui imi mangaie fiecare particica a corpului.
Mi-e dor sa simt adierea calda a vantului.
Mi-e dor de plimbarile lungi, respirand aerul proaspat al diminetilor de vara.
Mi-e dor sa merg cu picioarele goale prin iarba plina de roua.
Mi-e dor de ploile calde de vara.
Mi-e dor de parfumul imbietor al florilor din curte, ce cu greu ma abtineam sa nu le rup.
Mi-e dor sa urc dealurile ce odinioara imi doream sa nu fi existat.
Mi-e dor de trezitul matinal ce doar glasul cocosului mi-l oferea.
Mi-e dor sa vad porumbeii cum se aduna in jurul meu.
Mi-e dor sa alerg dupa fluturii viu colorati.
Mi-e dor sa ma catar in copaci.
Mi-e dor de leaganul meu din curte ce in fiecare an ma astepta sa ma duc.
Mi-e dor sa simt gustul caiselor verzi.
Mi-e dor sa sar pe geam, din dorinta de a iesi pe ascuns la joaca.
Mi-e dor de noptile in care ma chinuiam sa numar stelele de pe cer.
Mi-e dor sa aud cantecul greierilor in linistea deplina ce se lasa peste noapte.
Mi-e dor sa simt mirosul lemnelor ce ard in soba.
Mi-e dor de un chip bland si cald, ce se lumina de fiecare data cand ma vedea.
Mi-e dor de un gard verde.
Mi-e dor sa ascult povestile batranilor ce mereu pareau magice, pline de mister.
Mi-e dor de anii copilariei.
Mi-e dor de Tulcea, orasul meu de suflet.
Legătură permanentă
Ralukam1r's Blog 