29/01/2009

Te iubesc

Posted in Love, Raluka tagged , , , , , la 10:06 pm de Raluca

1170632232Tot ceea ce voi scrie, este o mica, dar lunga exprimare a sentimentelor mele pentru tine, sentimente fara de care nu as putea trai.
Am scris pe cerul albastru, dar norii mi-au sters cuvintele. Am scris pe tarmul marii, dar valurile mi-au sters cuvintele. Am scris in inima mea, si nimic si nimeni nu imi va putea sterge cuvintele.

Dimineata:
Ma trezesc cu gandul la tine, cu speranta ca te voi vedea cat mai curand, cu speranta ca te vei gandi si tu la mine si ca iti este dor de mine, macar pe jumatate de cum imi este mie dor de tine.

Dupa-amiaza:
Simt un gol in inima si o durere in stomac (de mancat am mancat, dar oare ce as mai vrea?). As vrea… sa te am aproape. As vrea… sa te strang in brate. As vrea… sa-ti simt parfumul. As vrea… sa te sarut. As vrea sa dispara timpul, (sa stau cu tine cat vreau). Dupa care stau si ma gandesc… daca nu il voi vedea azi? Atunci ii cer lui Dumnezeu sa ma transforme intr-o raza de soare, ca sa te pot privi in ochi… sau daca da ploaie sa ma transforme intr-o picatura de apa, sa iti ating chipul… iar daca da ninsoare sa ma transforme intr-un fulg de nea… sa ma asez pe buzele tale, sa te sarut, dupa care sa ma evapor, sa ajung in ceruri sa le povestesc ingerilor ca, alaturi de tine am descoperit raiul.

Seara… noaptea:
Hmm… asta e cea mai grea parte a zilei. Ma gandesc ca daca m-as transforma intr-o perna, as putea sa dorm cu tine in brate. Dar nu ma pot transforma… asa ca stau intinsa in pat si ma gandesc… a mai trecut o zi, dar oare de ce sunt trista? Exista un singur raspuns… sunt innebunita dupa tine si nu imi e teama sa recunosc cum le este altora. Te visez noapte de noapte… dar am uitat sa iti spun… te vreau doar pe tine… te vreau sa fi mereu langa mine, daca s-ar putea sa te iau cu mine peste tot, oriunde ma duc.

Dar dragostea nu este numai flori, zambete (care la noi sigur nu lipsesc…), inseamna si lacrimi (alea pe care le vars eu in zilele cand nu te am aproape), dorinta (atunci cand iti vad buzele… si disper dupa sarutul tau), pasiune (asta nu se poate spune… ramane doar intre noi doi :)), si de aceea nu foarte multi descopera puterea dragostei, cea pe care eu o descopar zilnic tot mai si tot mai puternica.

Te iubesc……..

Reclame

16 comentarii »

  1. Invizibilul said,

    🙂

  2. Raluka said,

    🙂

  3. carmen said,

    …e fără cuvinte:)

  4. Raluka said,

    hmm fara cuvinte… o fi de bine… o fi de rau 😀

  5. carmen said,

    m-ai lăsat fără cuvinte,asta am vrut să spun 😉

  6. Raluka said,

    hmmm atunci ma bucur ca iti place 😛

  7. eugen said,

    RaluKa: Ce ai descoperit prima dată că poţi să exprimi în „cuvinte deosebite” nefericirea sau fericirea? Se poate oare afirma că starea de „nefericire” este absolut necesar să existe anterior pentru a fi apoi capabil să-ţi exprimi frumos „fericirea” ? Întreb şi eu aşa, nu pentru că este posibil să-mi folosească la ceva răspunsul. Tu ştii de ce…. Întreb pentru alţii, deşi ştiu prea bine că „prostul moare de grija altuia, iar deşteptul de gura lui”. Am înlocuit înainte intenţionat „grija” cu „gura” , căci dacă tăceam… „filozof rămâneam” . Dar eu sunt un om obişnuit, care nu am aspiraţii înalte…bla bla bla. Să nu-mi răspunzi în stilul „radio Erevan” – Este necesară dar nu suficientă.

  8. Raluka said,

    =)) (radio Everest)… Eugen sincer… pt mine in relatia actuala a fost nevoie intai sa sufar ca sa imi pot da seama de ceea ce simt pt el… adica sa imi dau seama ca il iubesc. Oricum eu cred ca in orice poveste de dragoste, uneori exista si putina suferinta, indiferent daca ea este pt ca s-au despartit, sau el a stat mai mult in oras cu baietii decat ii spuse si a devenit geloasa… sau pt ca a ridicat putin vocea la ea si ea s a suparat. (si in cazul baietilor la fel), sau mai stiu eu ce alte motive… Si nu… nu cred ca starea de nefericire este absolut necesara pt a putea sa-ti exprimi frumos fericirea. 🙂

  9. eugen said,

    Poate nu ai înţeles întrebarea. Nu se referea la nefericire sau fericire, cum apar şi cum dispar…. era vorba de tine şi capacitatea de a „exprima” nefericirea şi fericirea . Eu dacă aş deveni mâine (printr-o minune) fericit, nu cred că aş mai fi capabil să scriu despre „fericire” ceva. Fericirea nu se poate „consuma” decât în doi, este ceva supra..ultra..personal. A vorbi (scrie sau cânta) despre fericirea mea… ar fi ca şi cum aş face dragoste în public. Ar fi ca şi cum aş da lecţii şi aş spune altora: uite, priveşte, admiră … asta înseamnă să iubiţi pigmeilor. Te rog să mă scuzi poate că iarăşi sunt puţin coleric sau…. de modă veche, ca să nu zic mai rău, dar eu aşa simt. Poate asta a speriat-o şi pe EA….

  10. Raluka said,

    Mai sincer eu pot sa scriu despre fericirea mea si cand sunt foarte fericita… si nu ca sa ma laud sau mai stiu eu ce… Am mai spus, acest blog l-am facut pt mine, nu pt prieteni sau pt publicul larg… este facut sa scriu pe el ce simt eu… fericire sau tristete… Este adevarat am mult mai multe idei cand sunt trista… dar in egala masura am si foarte multe idei cand sunt fericita si scriu despre ele… si majoritatea posturilor, fie cele in care vorbesc despre fericirea mea sau nefericirea mea sunt dedicate iubitului meu…
    Nu incerc sa dau lectii de iubire… nu incerc sa dau lectii cum sa faci sa nu fi nefericit… pur si simplu imi descarc sufletul… asa mi-am dat seama ca am descarc pe langa lacrimile pe care le vars, si ma repet de fericire sau de tristete.
    Sper ca de data aceasta sa fi inteles bine ceea ce ai spus… iar daca nu, stiu ca o sa incerci sa imi mai explici inca o data 🙂

  11. eugen said,

    Eu dacă aş fi iubitul tău m-aş deghiza sub un pseudonim şi te-aş tachina în fiecare zi… pe temele abordate pe blog. În acest mod aş fi de acord să „vorbesc” despre fericire. Ori sunt de modă veche… ori mi-am pierdut speranţa că voi mai fii fericit… De fapt nu ştiu în mod cert cum aş reacţiona acum. Ştiu cum am reacţionat altădată, numai că între timp, timpul a trecut…şi am devenit nefericit, resemnat, etc. Culmea, această iubire a mea tristă şi imposibilă mă face mai fericit decât înainte. Am scris un vers undeva: Chiar iubirea cea mai tristă, totuşi e un diamant.

  12. Raluka said,

    M-ai tachina? De ce ai face asta? Incercand sa ma enervezi? Nu stiu daca ai avea vre-o sansa… Si acum daca stau si o iau asa… de unde stiu ca nu esti chiat tu iubitul meu deghizat?… 😀 … oricum din cate stiu eu el nu imi prea citeste blogul… dar nu se stie niciodata 🙂

  13. eugen said,

    A tachina pe cineva înseamnă al iubii şi a încerca sa-l în veseleşti, sau să-l faci să comunice mai mult cu tine pe orice teme etc., dar în nici un caz să-l enervezi. Pentru asta ar fi suficient ă o singură …remarcă (înjurătură). Parcă se spune: ” cine se iubeşte se tachinează” Nu-i aşa ? În plus Tu nu l-ai făcut probabil pe iubitul tau să sufere atât încât să scrie poezii de genul „Val si Far”, deci eu sunt Val şi nu altcineva…. (scuză-mă dar nu îi ştiu numele iubitului tău) . Eu nu sunt ca…”Cineva”…

  14. Raluka said,

    hei glumesc :)… si nu stiu daca l-am facut sa sufere pe iubitul meu… este posibil sa-l fi facut… 🙂

  15. eugen said,

    Asta DA, deci dacă l-ai făcut să sufere cândva, acum prin ceea ce scrii despre fericirea ta, îi ceri într-un anumit fel „iertare”. Dacă aş fi în locului lui aş citi în fiecare zi tot ceea ce scrii pe blog, pentru că ar fi o adevărată….alinare, încântare, beţie, delectare şi pot continua…

  16. Raluka said,

    🙂 wow multumesc o iau ca pe un compliment 🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: