Luati de ascultati, sa va duca si pe voi cu gandul departe asa cum ma duce pe mine. Sa va ganditi si voi la ce ma gandesc si eu. LOVE LOVE LOVE…

Enjoy

Daca acum ceva timp postam un curs special pentru barbati si ii rugam sa ia aminte la ceea ce scrie acolo, ei bine acum a venit randul nostru, al femeilor sa primim acest curs. E drept multe dintre aceste “lectii” stim sa le facem si fara cursuri speciale.

Obiectivul pedagogic al cursului este dezvoltarea functiunilor creierului la femeia moderna.

Durata Brunete – 1,5 luni / modul  ; Roscate -   3 luni / modul; Blonde -   6 luni / modul

 

Modulul 1
1. Acceptarea soartei : m-am nascut femeie
2. Cunoasterea locului de desfasurare a vietii : bucataria
3. Cum pastrez ordinea in poseta ?  ( sub control strict)
4. Cum fac cumparaturi in mai putin de 4 ore – notiuni elementare
5. Pastrarea limitelor : Cum ma machiez corect
6. Curs de programare I  ( toate categoriile ) : Folosirea cuptorului cu microunde
7. Curs de programare II  ( numai brunetele si roscatele) : Videorecorderul

Modulul 2
1. Ecuatia cu o necunoscuta. Autoturismul.
2. Exercitii de dinamica grupului. Ce trebuie sa fac cand stau in masina.
3  Partea 1 – Diferenta intre carosabil si trotuar
4    Frana si acceleratia – provocare sau necesitate ?
5    Cutia de viteze. Descriere completa.  ( pentru blonde, numai cutia automata)
6   .Notiuni elementare de fízica. Corpuri in miscare.
7    Adevaruri optice : Culorile semaforului
8    Curs special : Parcarea in garaj
9    Ecuatia cu mai multe necunoscute. Cutia cu scule
10  Curs de supravietuire I : Unde se afla lumina de avarie.
11 Curs de supravietuire II : Schimbarea unui cauciuc
12 Curs de supravietuire III : Schimbarea mai multor cauciucuri. ( Da, este posibil !)
13  Curs de supravietuire V : Verificarea cu succes a nivelului uleiului si al apei .

Modulul 3
1.  Notiuni elementare : Nicio cucerire a tehnicii moderne nu ma va putea ridica la nivelul
barbatului.
2. Vocabular I : Definitia cuvantului “DA”. Corectarea exercitiului “Esti gata ?”
3. Vocabular II : Definita notiunii ” 5 minute”
4.. Sociologie : Fotbalul nu este un sport ci o religie.
5. Drept cetatenesc I : Numai barbatii discuta despre fotbal.
6. Drept cetatenesc II : Femeile nu se amesteca in aceste discutii.
7. Psihologie ( nivel elementar) : Cum evit intrebarile inutile – de exemplu ” Ma iubesti?”
“Sunt frumoasa?”, “Am ceva special?”
8. Adevaruri zilnice I : Si femeile ragaie. ( exercitii de grup )
9. Adevaruri zilnice II : Mustata – o problema ?  Comunicari stiintifice pe tema ” Lama, ceara sau penseta ?”
10. Comportamentul la cumparaturi . Cardul Visa – Definirea notiunii “Limita de suma”
11. Comportamentul la cumparaturi. Dezbaterea temei ” Si eu pot cara naveta de bere”
12. Logica ( nivel mediu). De ce mama ta nu e binevenita la noi ?  ( 1000 studii de caz)

 

Modulul 4
1. Telefonul. Cand trebuie sa inchid ? Exercitii de grup – 4 femei / telefon ( nu uitati sacul de dormit ! )
2. Machiajul. Metamorfoza femeii
3. Terapie TV I : Si fara telenovele se poate trai !
4. Terapia  TV II : Filmele de dragoste sunt pura fictiune si nu realitate
5. Oglinda – martor obiectiv.

Iata doua povesti asemanatoare dar cu personaje diferite.

Te arunci in valtoarea sentimenetelor? Cedezi primului impuls si implicit lui, sperand ca actiunile tale nu o sa aiba repercusiuni? Sau iti mentii verticalitatea, luciditatea si ii inchizi usa in nas, intr-un mod mai mult sau mai putin diplomat?

Bineinteles ca , la prima vedere, raspunsul ar fi “Evident ca nu ma intorc din drum! Ce-a fost a fost, acum nu mai  este….”Dar ce te faci cand EL continua sa aiba asupra ta o influenta aparte, care NU tine cont de vointa ta si pe care NU ti-o poti explica? Stii ca de iubit nu-l iubesti, esti constienta ca ti-e mai bine fara el si totusi iti dai seama ca nu poti sta departe de el…si aparent nici el de tine…Asta cu atat mai mult cu cat e tot timpul sub nasul tau, pentru ca, LA DRACU’ sunteti colegi de munca, de clasa sau vecini de bloc.

Ei bine, in cazul asta, pentru ghinionistii ca mine,  lucrurile se complica. “Si da-i si da-i si lupta si clopoteii…imi tiuie urechile”, caci DA, in astfel de situatii, abia acum incep dilemele si problemele existentiale:  Acum ce mai vrea de la mine? De ce nu ma lasa in pace si de ce  ii fac si eu jocul? Daca ne intalnim cum o sa fie, dar mai ales  ce o sa se intample dupa aceea? Cum o sa se comporte? O sa fie OK sau se va face ca ploua? Si mai ales, ce fac eu dupa aceea ( ca lui oricum nu-i pasa sau ii pasa prea putin)? Cum o scot la capat daca ma apuca din nou dragul de el? E ca-n bancul cu gaina…”daca fug zice ca sunt proasta, daca stau zice ca sunt curva..asa.. mai bine ma impiedic..”

Si te-mpiedici..o data, de doua ori, de noua ori, dupa care iti dai seama ca ai ajuns DIN NOU la punctul MORT. Impreuna nu puteti fii pentru ca, deh, sunteti vulcanici amandoi si o tineti numai in extreme- astazi va iubiti, maine va luati la misto, poimaine tipati ca nebununii unul la celalalt, iar la sfarsitul saptamanii va ignorati…ca dupa aceea sa o luati de la capat. Mai in gluma mai in serios, te gandesti ca poate ar trebui sa renunti… vorba aceea “glumeste in iubire, dar nu iubi in gluma, caci cel ce te iubeste, glumind te paraseste”. Si-l parasesti, te paraseste sau ca si-n TRECUT, va parasiti reciproc, lasand totul in aer, in asa fel incat sa ramana totusi o portita deschisa, ca vorba aia, nu se stie cand va mai apuca. Si, cum la voi e“rau cu rau, dar mai rau fara rau”, mai devreme sau mai tarziu va mananca din nou si evident ca “nescarpinati” NU va lasati.

So you STUMBLE AND FALL AGAIN, iar toate astea de UN AN. Si-ti vine sa-ti iei campii sau sa-i crapi capul, pentru ca deja stii ca toate drumurile duc la EL, chiar si atunci cand NU mai vrei. Ai obosit si ai vrea sa spui STOP, dar cu toate astea esti constienta ca ai o sensibilitate fata de EL. Esti dezamagita de tine si cu siguranta si de el. Insa in cele din urma, iti dai seama ca de fapt, EL merita tot RESPECTUL,  pentru ca face ce face si tot la el te intoarce, iar  asta fara nici un efort. Si-atunci ai vrea sa zidesti usa aia….poate asa…TRECUTUL nu se mai transforma in PREZENT si VIITOR.

By Cristina

Oare avem puterea sa nu ii mai deschidem?… Cu siguranta nu… o sa avem o clipa de neatentie si o sa lasam usa intredeschise si el profita de aceasta clipa si intra.

Il lasam, ne bucuram pentru moment stiind ca amintirile o sa intre si ele navala, fie ele dureroase sau minunate si intr-o clipa o sa tulbure apele ce incepeau sa se linisteasca.

Dar o sa spunem ca trebuie sa traim clipa, sa profitam de prezent si sa nu ne gandim la ce o sa se intample dupa. Probabil o sa ne repetam in gand ca asa cum a trecut partial o data, de doua ori sau de cate ori a fost o sa treaca si de aceasta data. Dar nu constientizam ca de fiecare data cand apare si dispare devine si mai dureros, iar lupta dintre minte si inima o sa devina si mai crancena.

Amintirea persoanei iubite doare, si doare rau.

As minti daca as spune ca amintirea lui nu ma rascoleste de fiecare data cand il vad sau il salut. Nu rezist dorintei si tentatiei de a-mi dori sa-l mai am langa mine macar pentru cateva clipe. Buzele mele ard din dorinta de a le saruta pe ale lui, trupul meu tanjeste dupa atingerile lui suave, iar ochii mei sclipesc atunci cand se intersecteaza cu ochii lui.

Il simt din ce in ce mai aproape de mine dar totusi este atat de departe. O departare care a lasat urme adanci ce nu se vor mai sterge niciodata.

Mi-as dori sa pot sa pun un lacat locului pe care a stiu sa si-l castige sau chiar sa-l fure, iar cheia sa o ratacesc, pentru ca macar de data asta sa nu mai patrunda atat de usor. Dar nu este posibil deoarece lacatul are doua chei… si una este la mine iar cealalta la el.

Nu-i usor sa uit clipele mai mult decat frumoase petrecute impreuna, asa cum stiu ca nici el nu le poate uita.

Adesea in minte imi ruleaza filmele acelei perioade minunate si simt cum lacrimile fierbinti imi strabat obrajii. Sunt lacrimi de dor, sunt lacrimi de durere ce nu pot fi stapanite, si care “urla” sa fie eliberate.

In fiecare dimineata ma trezesc cu speranta ca trecutul devine prezent si ca o sa pot sa-l iau de mana si sa ne uitam impreuna la filmele noastre si sa revina dorinta de a face altele si mai minunate.

Oricat de mult ne-am dori trecutul nu poate fi inchis intr-o cutie si aruncat undeva pe un raft. El ne urmareste mereu si mai devreme sau mai tarziu intredeschide usa si patrunde cu pasi de pisica si tulbura prezentul.

By Raluka

Doamne da-mi iubire
Inima s-alin.
Da-mi Doamne o minune
Lumina-n viata mea
Doamne.. unde-i oare?
Undeva sub un soare
Sau e doar visare?

Se spune ca atunci cand implinesti 1 an, trebuie sa ti se ia motul. Mi-e mi-a luat motul inainte sa implinesc 1 an cu cateva zile. Autoarea mea mi-a pus si tava in fata ca sa aleg 3 lucruri, sa vada ea ce o sa ma fac eu cand o sa fiu mare. Si normal ca am ales pixul, caietul si tastatura. Ce credeti ca daca sunt asa mic nu pot sa ridic? Ei bine pot.

Dar am uitat sa ma prezint… Eu sunt Blogul Ralukam1r si azi 14 octombrie 2009 fac 1 anisor de cand am luat viata. Autoarea mea nu stie ca am postat si eu. Vreau sa ii fac o surpriza… nu de alta dar cu siguranta ar vrea si ea sa posteze, sa imi zica “la multi ani”… dar cum stiu ca in ultimul timp a fost si este cam ocupata si cum  s-a cam ocupat de mine printre picaturi in ultima perioada, m-am gandit sa postez eu in locul ei. Nu am vrut sa scriu romane ca nu stiu inca, am vrut doar sa zic uralele de bine pentru mine si sa ma fac si putin cunoscut.

Asa ca La Multi Ani! Pentru mine.

Cu drag,

Blogul

De cateva zile ascult in continuu melodia si mi-am dat seama ca ma regasesc foarte bine in versurile ei. Amintirea lui ma rascoleste in fiecare zi, in fiecare ora si in fiecare minut. Amintirea lui imi da fiori de fiecare data asa cum si imi da si melodia cand o ascult.

Pe voi va rascoleste amintirea persoanei iubite?

Am primit acum cateva zile ceva foarte dragut pe mail asa ca va invit si pe voi sa cititi. Dragele mele… daca aveti ceva de adaugat va rog sa va luati inima in dinti si sa o faceti iar dragii mei… va rog sa luati aminte la ceea ce va spunem iar daca aveti ceva de comentat ar fi mai bine sa va abtineti.

Obiectivul pedagogic al cursului de formare este de a le permite barbatilor sa-si dezvolte acea parte a creierului a carei existenta o ignorau.

Program : 4 module – dintre care unul obligatoriu

Modulul 1 : ( curs obligatoriu)

1.   Sa invat sa traiesc fara mama mea ( 2000 ore)

2.   Sotia mea nu este mama mea  (350 ore)

3.   Sa inteleg ca fotbalul nu este altceva decat un sport (100 ore)

Modulul 2 : Viata in doi

1.   Sa am copii fara sa devin gelos pe ei  ( 50 ore)

2.   Sa nu zic prostii atunci cand nevasta isi primeste prietenele  (500 ore)

3.   Sa depasesc sindromul controlului telecomenzii  (550 ore)

4.   Sa inteleg ca pantalonii nu se duc niciodata singuri pana la dulap  (800 ore)

5.   Cum sa ajung pana la cosul cu rufe murdare fara sa ma ratacesc  (500 ore)

6.   Cum sa supravietuiesc unei raceli fara sa agonizez (50 ore)

Modulul 3 : Timpul liber

1.   Sa calc in doua etape o camasa in mai putin de 2 ore  (exercitiu practic)

Modulul 4 : Curs de bucatarie

1. nivelul 1  (incepatori)   Electrocasnicele : ON = deschis,  OFF = inchis

2. nivelul 2  ( avansati)     Prima mea supa instant fara sa ard cratita

Exercitiu practic : fierbe apa inainte de a adauga pastele

CURS INTENSIV

Din ratiuni de dificultate si intindere a temelor, cursurile vor avea maxim 8 inscrisi.

Tema 1: Calcatul – acest proces misterios; de la masina de spalat, pana la dulapul de haine

Tema 2: Riscurile umplerii tavii pentru cuburi de gheata ( demonstratie sustinuta de diapozitive)

Tema 3: Tu si electricitatea ; Avantajele economice in urma angajarii personalului calificat

pentru reparatii ( chiar si cele elementare)

Tema 4: Ultima descoperire stiintifica : A gati si a duce gunoiul nu provoaca impotenta si nici

tetraplagie  (practica laborator)

Tema 5: De ce nu este un delict sa-i oferi flori, chiar daca te-ai casatorit cu ea.

Tema 6: Sulul de hartie igienica. Hartia igienica nu creste langa WC.

Expozitii cu tema ” Generatia spontana”.

Tema 7: Cum sa coboram capacul de la wc pas cu pas  ( teleconferinta cu Univ. Harvard)

Tema 8: Barbatii la volan. Daca se ratacesc, pot cere informatii fara riscul de a parea impotenti ?

(Marturisiri)

Tema 9: Masina de spalat – acest mare mister din casa.

Tema 10: Diferente fundamentale – cosul pentru rufe si podeaua ( exercitii in laboratoarele cu

terapie muzicala)

Tema 11: Barbatul in scaunul pasagerului > Este posibil sa nu vorbeasca sau sa nu se agite in  timp ce ea parcheaza ?

Tema 12: Ceasca de la micul dejun nu leviteaza singura pana la chiuveta.

A se ascultat in timp ce cititi.

Dupa o perioada destul de zbuciumata simteam nevoia sa iau o pauza. Sa plec… sa imi iau lumea in cap si sa ma duc unde vad cu ochii.

Dar… orizontul nu a fost prea larg si am plecat undeva destul de aproape, intr-un loc care pentru mine mereu a semnificat copilaria mea… locul unde de cate ori ma duceam, eram asteptata in poarta cu bratele deschise de catre batranica cu chipul dulce si parul alb ca neaua, care stia mereu sa imi umple sufletul de fericire.

Acum?… stupoare… am ajuns acolo… si primirea a fost mai rece decat ma asteptam… un lacat (ce mi-a da mari batai de cap pana sa il deschid), avea sa ma faca sa simt ca acel loc si acea perioada cat urma sa stau acolo, nu ma vor mai putea face sa ma simt cum ma simteam cu 7-8 ani in urma.

Locul era asa cum nu cred ca a mai fost niciodata. Da… parasit… asta este cuvantul potrivit… pentru ca in acea casa, in acea curte nu mai locuieste nimeni de 2 ani.

M-au cuprins niste fiori ciudati si o oarecare teama. Dar, simteam cum cineva ma impingea de la spate si ma indemna sa intru in casa pentru ca nimic nu avea sa mi se intample rau.

Deschizand usa casei am avut cateva momente in care, in minte s-a derulat un filmulet cu toate nazbatiile facute in acea casa (cazutul din corcodusi, saritul pe geam ca sa nu dorm la pranz, bataile cu apa).

Am prins curaj, desi eram singura, incojurata doar de peretii de un alb imbatranit, mi-am dat seama ca acela este locul meu… locul pe care il iubesc cel mai mult, locul unde in fiecare vara eram nerabdatoare sa ajung… era locul meu, locul copilariei mele. Am lasat bagajele in usa si am inceput sa descui toate usile din casa si sa deschid geamurile ca sa poata intra aerul proaspat din curte.

Mi-am umplut camera cu flori… (cu florile din curte… care desi nu le-a ingrijit nimeni ele inca sunt acolo extrem de frumoase)… cu trandafiri de un rosu imperial superb… cu petale catifelate si cu un miros ametitor. Atunci am simtit ca acel loc este intr-o anumita parte asa cum il stiam din copilarie.

Am stat in curte la umbra piersicului ore in sir, tragand din tigara si visand… sau mai bine zis amintindu-mi de fiecare vacanta petrecuta acolo. Mi-am vazut evolutia din acel loc… am revazut copilul din mine, apoi adolescenta si… omul matur (cred ca am ramas tot la adolescenta) care sunt acum.

Cand am revenit la realitate ardeam de nerabdare sa plec sa vad si restul orasului, care si el urma sa imi trezeasca fiori si amintiri (primul sarut care mi-a fost furat, prima betie, primele nopti pierdute in cluburi). Abia asteptam sa urc dealurile pe care in copilarie le uram, sa vad faleza care desi e mica este extrem de frumoasa si ingrijita, sa vad parcul care acum arata cu totul altfel… era schimbat… aparusera fantani arteziene noi…

Eram fericita… desi nu imi place sa fiu singura acum ma simteam excelent singura… eram in lumea mea… eram asa cum simteam nevoia sa fiu ca sa pot avea parte de relaxarea de care aveam nevoie.

Seara… mi-am reluat locul in curte, numai ca de data asta am ocolit piersicul pentru ca vroiam sa privesc cerul… sa numar stelele si sa ma chinui iar sa imi dau seama ce reprezinta fiecare “figura” formata din stele.

Sincer?… am reusit sa ma uimesc si pe mine… de ce?… pentru ca eu niciodata nu am ramas singura in acea casa, niciodata nu ieseam noaptea singura in curte si nu dormeam niciodata singura in camera… si toate astea pentru ca imi era frica. Ei bine acum am stat in curte noaptea… adica toata noaptea… si spre dimineata m-am gandit sa ma duc sa dorm… nu de alta dar urmau zile destul de pline… dar despre asta nu o sa povestesc pentru ca o sa ramana numai ale mele

Nu am reusit sa ma odihnesc in aceasta vacanta in schimb am reusit sa ma relaxez, sa uit de ceea ce fugisem, sa revad locuri foarte dragi si… sa-mi schimb look-ul . N-a durat mult miracolul… decat 2 saptamani ca a trebuit sa ma intorc iar in lumea asta rea si urata (trebuia sa dramatizez putin ca deh… ) si sa pastrez amintirile si dorinta de a ma reintoarce cat mai repede in orasul meu de suflet Tulcea.

Hm? Nu te asteptai la asta, nu-i asa? Ba da. Daca exista cineva care, desi n-ar trebui, stie cu certitudine ce urmeaza sa spun, cineva esti tu.

Du-te dracu’, baby! Si ia cu tine si fotografiile tale artistice la care ma holbez precum o retardata, fara sa stiu ce ma determina sa fac asta si ce ma opreste sa n-o mai fac. Si ia si unicul fisier .mp3 de pe desktop si bagati-l undeva, sa te-ncante tot drumul pana acolo! Poate asa as abandona tabietul asta futil de a ma tortura deschizandu-l aproape’n fiece zi.

Dar de cand faci tu ce-ti spun eu?! Tembela amagire. Tu faci ceea ce stii ca vreau sa faci. Iar ceea ce vreau nu e ceea ce spun ca vreau. Si tu stii asta.

Cu cata groaza am fugit de tine! Nu-mi pot aminti macar un gand de atunci. Ci doar ca-mi doream sa nu mai aud vreodata de tine! Ceva din mine imi repeta obsesiv ca trebuie sa stau departe.

Stii ce? De fapt, cred ca tu n-ai nici o vina. Nu m-ai pandit atata vreme pentru c’asa ai vrut. Ci ca pentru ca eu am vrut s-o faci. Pentru ca mi-am dorit, cu fiecare nenorocit de nerv, cu fiecare clipire si fiecare gura de aer trasa in piept, sa fiu langa tine. Iar acum te trimit la dracu’… Ce ironie! Acra ca o lamaie necoapta. Senzatii, baby, asta vrei, nu?!

Cel mai rau, dureros de rau, ma oftica absenta lui “regret”. Ma dispera la culme ca nu-ti pot arunca un “regret ca te-am cunoscut”. Cu nemasurat dezgust.

Nu poti sa-mi ceri sa fiu coerenta. In preajma ta nu pot fi coerenta, nici lucida, nici rationala, nici stapana pe mine, nici … Doar daca imi dai tu voie. Imi dai voie, baby?
Imi dai voie sa-ti amintesc cum gandul tau a ajuns la mine in ciuda telefonului inchis, in ciuda luminii stinse si a somnului-nesomn in care ma zbateam? Cum am sarit din pat buimaca si am deschis telefonul, asa, doar ca sa verific ca ce simteam era real?

Si era. Nepermis de real. Interzis de real.

Cineva sau ceva ar fi trebuit sa te opreasca. Niste legi, poate, facute inadins pentru ciudati ca tine. Sau nu? Nu. De ce sa te opreasca? Daca n-ai fi fost tu, n-as fi nici eu, cea de azi. Mai in viata ca ieri. Constienta ca sunt. Sigura ca pot. Eu cea de dupa tine.

“Hai sa traim periculos, baby!” Nu mi-ai zis asta niciodata. Ai facut-o in schimb. Iar eu te-am urmat. Ca o umbra docila, independent de vointa mea.

Borsul asta de fresh drink n-are nici o noima. Mai am o gura de Martini in frigider, pastrata special pentru’n moment ca asta. Ceva tare, sa ma impinga mai departe. Mai e putin.

Stii ce mi-a trecut prin minte intr-o seara, dupa ce-ai plecat? “Frankenstein, you created a monster!” si radeam, tare. Daca as putea, as plange rostind aceleasi cuvinte.

De-ai sti de cate ori ai fost la o fractiune de secunda distanta de a ma face sa fiu docila-ti umbra, ci nu sa ma comport ca una! De cate ori mi-am spus “ajunge – gata – e destul”! Pe furis, in gand, cu usa intredeschisa insa. Biletul tau “Get out of jail free” era chiar acolo, langa tine, dar tu erai prea prins de joc ca sa il vezi.

Traiesc mai periculos decat tine, baby. Mai intens. Mai extrem. Mult mai! Am inteles asta din acel ultim sarut si din resemnata lui tristete. Din acel “noapte buna” cu aroma de “the end”. Du-te dracu’, baby! Si ia cu tine si tentativa asta de proza post-modernista!

P.S.  Textul nu-mi apartine… dar sentimentele DA!!!

Un mic cadou pentru mine ca imi place foarte mult melodia

Sper sa va placa si voua.

Like anyone would be
I am flattered by your fascination with me
Like any hot-blooded woman
I have simply wanted an object to crave
But you, you’re not allowed
You’re uninvited
An unfortunate slight

Must be strangely exciting
To watch the stoic squirm
Must be somewhat heartening
To watch shepherd need shepherd
But you you’re not allowed
You’re uninvited
An unfortunate slight

Like any uncharted territory
I must seem greatly intriguing
You speak of my love like
You have experienced love like mine before
But this is not allowed
You’re uninvited
An unfortunate slight

I don’t think you unworthy
I need a moment to delïberate