Mereu mi-am imaginat ca o sa traiesc o poveste de dragoste la malul marii.

Pentru mine marea reprezinta cel mai romantic loc. Este locul unde unele povesti de dragoste prind contur si se traiesc cel mai intens. Locul unde pot sa ma simt libera si unde cred ca toata lumea poate fi a mea.

Ajunsesem de cateva minute… n-am mai avut rabdare sa imi duc bagajele in camera si sa ma instalez pentru ca eram nerabdatoare sa simt briza marii pe care nu o mai simtisem de un an. Dorinta de a ma plimba iar cu picioarele goale prin apa si de a privi infinitul marii m-a făcut sa uit ca nu venisem singura, si am plecat singura de “nebuna” sau nu chiar singura… eram eu cu mine si cu gandurile mele, sa ma plimb, sa ma balacesc… Mi-am dat intr-un final seama ca eram oarecum singura… doar pescarusii mai erau in jurul meu, care erau intr-o joaca continua si valurile care se loveau de stanci si de picioarele mele.

In acea liniste ametitoare, am auzit cum ma striga cineva. Bineinteles ca am zis ca este doar imaginatia mea, ca nu avea cine sa ma strige pentru ca cei din gasca sigur isi gasisera un loc “linistit” unde sa bea si nu aveau timp sa stea sa ma caute pe mine. Ignorand cele “auzite” mi-am continuat cutreieratul. Din nou se aude acel strigat, dar de aceasta data mult mai aproape… ma intorc… socul, sau mai bine zis surpriza, a fost extrem de mare cand am descoperit ca persoana care ma striga, era o iubire nu foarte veche, dar pe care nu credeam ca o s-o mai vad vreodata, deoarece plecase din tara in urma cu 2 ani. Reactia mea de bucurie a fost oarecum ciudata… am tipat de parca m-ar fi speriat cineva… cred ca a fost mai mult o reactie de surprindere, nu ma asteptam… dar a fost urmata de o imbratisare fierbinte care a facut sa reaprinda focul din inimile noastre. Cu greu am reusit sa ne dezlipim din imbratisare. Simteam ca as vrea sa raman mereu acolo… Ma simteam protejata asa cum m-am simtit mereu in bratele lui.

Fara sa mai scoatem o vorba ne-am luat de mana si am plecat mai departe sa ne plimbam… cateva minute niciunul dintre noi nu a scos un sunet… Curioasa din fire l-am întrebat: “Ce faci aici?”… raspunsul a venit mai repede decat ma asteptam de parca il avea pregatit: “Sunt in vacanta.” Mi-a spus ca m-a vazut cand am coborat din masina si s-a hotarat sa vina dupa mine. In acel moment inima a inceput sa imi bata si mai tare decat o facea. Atunci m-am oprit si l-am sarutat.

Am hotarat ca nu trebuie sa ratam apusul si ne-am asezat imbratisati pe nisipul inca fierbinte. Eram hotarati sa ne petrecem toata noaptea pe plaja, dar mi-am adus aminte ca eu inca nu facusem cunostinta cu camera mea, si ca era cazul sa ne intoarcem ca sa ma cazez si eu. Atunci mi-a propus sa ma cazez la el si asa am fi fost mereu aproape unul de celalalt. N-am mai stat pe ganduri si am acceptat imediat. Dupa ce mi-am dus lucrurile in camera,  mi-am pus rapid o rochita peste costumul de baie si i-am spus ca vreau sa facem ceva ce mi-am dorit mereu sa fac cu el… imi doream sa facem baie in mare noaptea.

A urmat o noapte la fel de fierbinte precum razele soarelui. Am profitat de faptul ca cerul era senin si ne-am asezat sa privim stelele.

Mangaierile suave si soaptele dulci nu au intarziat sa apara. Corpul mi-a fost acoperit de saruturile lui fierbinti si usor usor hainele au inceput sa alunece de pe noi. Am avut parte de una dintre cele mai magice nopti de dragoste. Intr-un tarziu am reusit sa ne avantam si in valurile linistite ale marii.

Rasaritul ne-a prins imbratisati si dornici sa ne reluam povestea de iubire.

Tot timpul ne refugiam pe acea plaja care era ferita de lume… acolo ne-am petrecut cea mai mare parte a timpului si cele mai frumoase momente. Tot acolo mi-am indeplinit si visul de a avea parte de o poveste de iubire la malul marii.

De ceea ce mi-a fost frica nu am scapat… trebuia sa ne intoarcem la realitate, sa coboram cu picioarele pe pamant si magia sa dispara… vacanta se terminase… trebuia sa ne întoarcem acasa. Cu greu m-am despartit de mare… dar, mi-a promis ca o sa ne intoarcem.

Am fost destul de derutata, deoarece stiam ca si vacanta lui era pe terminate si trebuia sa se intoarca si el acasa… la el acasa. Nu intelegeam de ce imi promisese ca ne vom intoarce. Nu am vrut sa stric magia momentelor si nu am intrebat nimic. Ajunsi acasa am devenit brusc trista… stiam ca magia urma sa dispara complet… iar el sa plece… Dar nu a durat mult aceasta tristete pentru ca mi-a spus ca s-a hotarat ca vacanta lui sa fie permanenta, ca se intorsese pentru mine, pentru ca isi dorea sa fim iar cuplul fericit care fusesem candva. In acele momente am crezut ca visez… nu credeam ca este adevarat ceea ce imi spusese. Dar, a avut grija sa ma convinga ca fiecare cuvintel rostit de el era adevarat.

Se pare, ca visul meu, povestea mea de dragoste de la malul marii, mi-a readus iubirea in suflet. M-a facut sa simt din nou ca traiesc… sa simt cum inima imi bate din nou cu putere, de fericire.